Default Header Image

scurt istoric

Catedra de medicină socială şi management sanitar „Nicolae Testemiţanu” a fost fondată în anul 1945 cu denumirea iniţială „Igiena socială”. Fondatorul şi primul şef al Catedrei a fost profesorul universitar Mihail Ghehtman, care a condus Catedra timp de 28 de ani. La sfârşitul anilor ’60, aceasta a fost redenumită în Catedra de igienă socială şi organizarea ocrotirii sănătăţii nr. 1.


Necesitata pregătirii şi perfecţionării postuniversitare a cadrelor manageriale a impus crearea în cadrul Catedrei a cursului (1962), iar în baza acestuia  fondarea în 1969 a Catedrei de igienă socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii nr. 2. Destinaţia acesteia era şi instruirea studenţilor la Facultăţile de Stomatologie şi Medicină profilactică. Fondatorul şi şeful Catedrei a fost prof. univ. Vladimir Kant. După transferul de serviciu al profesorului V. Kant, Catedra a fost condusă, între anii 1982-1996, de prof. univ. Ion Prisacaru.

După decesul subit al profesorului M. Ghehtman (1973), în funcţia de şef al Catedrei  a fost nominalizat prof. univ. Nicolae Testemiţanu, ilustru savant şi pedagog în domeniul medicinii sociale şi managementului. În această perioadă se intensifică considerabil activitatea instructiv-didactică, care implementează noi forme şi metode de predare şi evaluare a cunoştinţelor. Se reeditează materialele didactice şi metodice la toate disciplinele şi se ameliorează simţitor procesul educativ, evidenţiindu-se ca unul dintre cel mai intensiv şi progresiv în universitate. O activitate metodică renovatoare s-a efectuat şi la bazele practice unde studenţii făceau stagiul practic.

În 1975, la Catedră este creat Muzeul de istorie a Institutului de Stat de Medicină. În această perioadă planul ştiinţific al Catedrei vizează mai multe probleme, printre care studiul morbidităţii. În baza acestuia s-au elaborat normativele de asigurare a populaţiei cu asistenţă medicală specializată de ambulatoriu şi spitalicească.

În anii ’70, a fost elaborată noua concepţie de ajustare a nivelelor de asistenţă medicală acordată populaţiei rurale şi urbane. În legătură cu aceasta, în 1976 la Catedră a fost fondat Laboratorul problematic. Angajații Catedrei, sub conducerea profesorului N. Testemiţanu, au realizat studii originale, care s-au încununat cu obținerea Premiului de Stat şi confirmarea oficială a Catedrei în cadrul Institutului de perfecţionare şi cercetări ştiinţifice „N. Semaşco” din Moscova ca centru unional-coordonator al problemelor de ocrotire a sănătăţii populaţiei rurale. Mai târziu, în baza acestor realizări, s-a elaborat un plan de dezvoltare şi amplasare în perspectivă a reţelei de instituţii medicale de ambulator în întreaga republică.


În 1985, în baza Cursului de istorie a medicinii şi a Muzeului de istorie a Universităţii a fost fondată Catedra de istorie a medicinii, conducător al cărei a fost numit prof. univ. Eugen Popuşoi.


După decesul profesorului Nicolae Testemiţanu (1986), conducerea Catedrei a fost preluată de conferenţiarul Mihai Raevschi.


La finele anului 1987, Catedra de medicină socială şi organizarea ocrotirii sănătăţii nr. 1 a fost comasată cu cea de istorie a medicinii, fiind redenumită în Catedra de medicină socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii nr. 1, având și cursul de Istorie a Medicinii şi Muzeul Universităţii. Şef al catedrei este numit Eugen Popuşoi, prof. univ., dr. hab. şt. med., om emerit în știinţă, care a condus Catedra între anii 1987-2001.


După decesul prematur (2001) al profesorului universitar E. Popuşoi, Catedra de medicină socială şi management „Nicolae Testemiţanu” şi catedra similară a Facultății de Perefcționare a Medicilor, prin ordinul rectorului, au fost comasate, șef al catedrei devenind Dumitru Tintiuc, prof. univ., dr. hab. şt. med. Anterior (1987-1997), profesorul D. Tintiuc a condus Catedra de medicină socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii a Institutului de Medicină din Odessa.


Din anul 2019, funcţia de şef al Catedrei este îndeplinită de Elena Raevschi, doctor habilitat în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar.