Default Header Image

Scurt istoric

Catedra de Medicină socială și Management Sanitar a fost fondată în a. 1945 în cadrul Institutului de Stat de medicină din Chişinău. Fondatorul şi primul şef al catedrei a fost vice-ministrul Ocrotirii sănătăţii al RSSM, Medicul Sanitar principal de Stat, doctorul în științe medicale, conferenţiarul  Mihail Ghehtman.

Profesorul M. Ghehtman a fost un pedagog experimentat. Cursurile dumnealui se deosebeau printr-o expunere clară şi competentă, bogate în exemple din propria experienţa de medic practic şi organizator. Sub conducerea Dumnealui colectivul catedrei a elaborat mai multe suplimente didactice și indicaţii metodice pe disciplinele predate la catedră.

În plan practic și științific la începutul anilor 60 catedra sub conducerea lui Mihail Ghehtman a fost efectuat primul studiu al sănătăţii populaţiei rurale. Rezultatele acestui studiu au fost utilizate pentru: elaborarea normativelor de asigurare a populaţiei cu cadre medicale şi paturi spitalicești; pentru amplasarea şi dezvoltarea reţelei de instituţii medicale din republică și pentru argumentarea necesităţii de  comasare a instituţiilor de ambulator cu cele spitaliceşti. În urma acestei reforme au fost lichidate Direcţiile raionale ale Ocrotirii sănătăţii.

Pe parcursul a 28 de ani de activitate în funcţie de şef al catedrei, dumnealui a pregătit 4 doctori habilitaţi şi 32 doctori în medicină. Fiind mare specialist în domeniu, M. Ghehtman a publicat peste 180 lucrări ştiinţifice, inclusiv 10 monografii. Pe parcursul mai multor ani profesorul Ghehtman a fost reales de mai multe ori în funcţia de preşedinte al Asociației științifice a specialiştilor în domeniul Medicinii Sociale şi Organizării Ocrotirii Sănătăţii şi primul preşedinte al Societăţii ştiinţifice de Istorie a medicinii.

Sub conducerea dumnealui un aport deosebit în activitatea de instruire 1-au adus şi conferenţiarul  Nicolae Ejov - fondatorul şi primul şef al cursului de Istorie a medicinii, precum şi lectorii superiori Larisa Sâciova, Tamara Şihovţova, ş.a.

Dezvoltarea Sistemului de sănătate spre sfârşitul anilor 60 a necesitat perfecţionarea cadrelor de conducere. Acest fapt a impus crearea în a. 1965 în cadrul catedrei a Cursului de pregătire a conducătorilor organelor şi instituţiilor medicale, în baza căruia în 1969 a fost fondată catedra cu denumirea de Medicină socială şi Organizare a ocrotirii sănătăţii nr.2.

Destinaţia acesteia a fost pregătirea postuniversitară în domeniul Sănătăţii Publice şi Managementului, precum şi pregătirea universitară la facultăţile de Stomatologie şi Medicina profilactică.

Fondatorul şi şeful catedrei a fost numit profesorul universitar Vladimir Kant,  autor a 215 publicaţii ştiinţifice, inclusiv 30 de monografii.

Corpul profesoral-didactic la catedra de Medicină social nr.2 iniţial includea:  un conferenţiar, N. Ţârfa, doi lectorii superiori, S. Levertov şi M. Sauşkin şi mai mulţi specialişti coaptaţi din cadrul Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor medicale republicane (Ş. Mahovici, V. Melnic, M. Cleitman, O. Cereş, T. Moşneaga). Mai târziu în procesul didactic au fost încadraţi, doctorii în medicină – conferenţiarii: I. Onceanu, V. Tolmaci, V. Gherman şi V. Catană.

Activând mai mulţi ani în calitate de expert al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, profesorul V. Kant pune baza unui nou vector, aliniind activitatea catedrei la standardele internaţionale. Ca rezultat, în noiembrie 1970 şi mai 1971 în cadrul catedrei au fost organizate două seminare cu participarea specialiştilor OMS, iar în anul 1975 au fost organizate şi cursurile internaţionale de instruire în domeniul managementului, directorul cărora a fost însăşi profesorul V. Kant.

În rezultatul  perfecţionării programelor şi planurilor de studii, orientate spre reformarea Sistemului de sănătate, cât şi activitatea  ştiinţifică şi colaborarea cu instituţiile de peste hotare, catedra devine recunoscută la nivel internaţional, ca centru de instruire postuniversitară a cadrelor de conducere.

O contribuţie substanţială în activitatea catedrei, a adus colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior din: Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Harcov, şi din ţările: Bulgaria, Ungaria, Vietnam, Italia, România.

Direcţiile ştiinţifice în această perioadă au fost orientate spre utilizarea metodelor matematice, economice, cibernetice şi de modelare în planificarea şi dezvoltarea Sistemului de Sănătate din ţară.  Acestea au fost abordate în 4 teze de   doctori habilitaţi (N. Testemiţanu, M. Burlacenco, N. Gorbunova, T. Crivorucico) şi 17 doctori în medicină (V. Procopişin, I. Antonişin, I. Onceanu, V. Catană, V. Gherman, E. Bredneva, P. Gajim, Ş. Mahovici ş.a.), conducătorul căror a fost prof. V.Kant.

La începutul anului 1982 conducerea  catedrei a fost preluată de profesorul universitar, Ion Prisăcaru la etapa când din cadrul catedrei sa disprins catedra de Medicnă socială nr. 2 pentru FPM şi Facultăţile de Stomatologie şi Medicină Preventivă.

După decesul subit, în a. 1973, a profesorului Mihail Ghehtman şef al catedrei de medicină Socială nr. 1 este numit d.h.m., profesorul universitar  Nicolae Testemiţanu – eminent savant, medic umanist şi patriot, militant de vază pentru independenţa şi suvera-nitatea republicii Moldova.

După nominalizare în post, în cadrul catedrei se simte un salt renovator şi reformator în toate domeniile ei de activitate. Considerabil se intensifică activitatea instructiv-didactică, care implimentează noi forme şi metode de predare şi evaluare a cunoştinţelor. Se reeditează materialele didactice şi indicaţiile metodice pe toate disciplinele predate la catedră. Ameliorându-se simţitor, procesul didactic şi educativ la catedră, se evedenţiază ca unul dintre cele mai intensive şi progresiste în universitate.

În viziunea profesorului Nicolae Testemiţanu o influienţă majoră asupra procesului de instruire o aveau condiţiile de muncă a colaboratorilor şi de studii a studenţilor. În legătură cu aceasta, chiar în primii ani de conducere, catedra şi-a schimbat radical aspectul, fiind remobilată şi înzestrată cu cel mai modern utilaj tehnic şi didactic.

Sub conducerea dumnealui la catedră au funcţionat cu succes:

  • Laboratorul problematic Ocrotirea sănătăţii populaţiei rurale, în cadrul căruia s-a abordat un spectru larg de probleme ştiinţifice; Şcoala tânărului organizator, care pregătea rezerva cadrelor de conducere pentru necesităţile Ministerului sănătăţii;
  • Muzeul de istorie a Institutului de medicină, care a fost binecuvântat de Nicolae Testemiţanu să se dezvolte într-un muzeu republican de ramură.
  • Din iniţiativa dumnealui a fost fondată şi Asociaţia ştiinţifică a specialiştilor în domeniul Medicinei sociale şi Ocrotirii sănătăţii, preşedinte al cărei a fost unanim ales ş.a.

Manifestând un interes deosebit pentru medicina rurală Nicolae Testemiţanu elaborează, ştiinţific argumentează şi implementează în practică concepţia de reformare a Sistemului de sănătate, pentru care în 1983 este distins cu Premiul de Stat, iar catedra a fost oficial confirmată ca Centru știinţific coordonator în problemele de Organizare a Ocrotirii sănătăţii populaţiei rurale în URSS.

Sub conducerea lui Nicolae Testemiţanu au fost proiectate 4 categorii de ambulatorii şi 3 categorii de puncte medicale săteşti de tip nou, care fiind implementate în practică au asigurat real populaţia rurală cu asistenţă medicală primară şi specializată la locul de trai.

Profesorul N. Testemiţanu a avut şi o activitate publicistică intensă, fiind autorul a peste 220 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 15 monografii. Dumnealui a fost nu numai un investigator cu renume, dar şi un pedagog experimentat, devotat cauzei tinerelor generaţii, care îl percepeau cu entuziasm.

Sub conducerea profesorului Nicolae Testemiţanu, au activat colaboratorii catedrei: conferenţiarii Ion Prisacaru, Eugen Popuşoi, Mihail Raevschi, lectorii superiori Dumitru Tintiuc şi Constantin Eţco, Iulian Grossu și asistenţii Tudor Spinei, Ion Pasecinic precum şi colaboratorii ştiinţifici Vladimir Gutţul, Zinaida Cobelean ş.a.

După decesul subit al profesorului N. Testemiţanu, anul 1986, conducerea catedrei a fost preluată de conferenţiarul Mihail Raevschi. În această perioadă activitatea catedrei a fost orientată spre optimizarea procesului de instruire și consolidare a bazei tehnico-materiale. Peste un an catedrele de Istorie a medicinii şi catedra de Medicină socială nr.1 au fost comasate în frunte cu şeful catedrei profesorul Eugen Popuşoi și denumirea catedrei de Medicină socială şi Organizare a ocrotirii sănătăţii.

În această perioadă în scopul realizării mai eficiente a programului de studii o mare atenţie sa acordat:

  • planificării corecte şi organizării procesului didactic;
  • utilizării raţionale a timpului de studii ;
  • majorării nivelului calitativ al prelegerilor şi seminarilor ;
  • utilizării evaluării programate a cunoștințelor şi altor forme de optimizare a procesului didactic.

Pentru petrecerea lecţiilor practice şi prelegerilor au fost elaborate: recomendări metodice, structuri grafologice şi cronotabelele.

Către anul 2000, cu o bogată experienţă şi multe realizări ştiinţifice colectivul catedrei încadra 9 colaboratori, inclusive: 2 doctori habilitaţi în medicină, prof. universitari: (E. Popuşoi, L. Spinei); 6 conferenţiari (M. Raevschi, I. Onceanu, N. lodco, T. Spinei, Iu. Grossu, O. Lozan) ; un lector superior (S. Ştefaneţ) şi un asistent (V. Badan).

Constituind în sine o deosebită integritate moral-intelectuală, academicianul Eugen Popuşoi a avut curajul să integreze discipolii într-o colaborare internaţională de reformări în sănătate.

Aportul științific al academicianului E.Popuşoi a fost direcţionat în 3 planuri: Sănătatea publică şi Managementul, Istoria medicinii, Etica şi Deontologia medicală în care a publicat peste 400 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 25 monografii, care exprimă o sinteza originala a subiectelor, precăutate sub aspect socio-medical, legislativ şi etico-deontologic, cu un rol metodologic deosebit în demontarea vechiului Sistem de sănătate şi reformarea lui în conformitate cu noile exigenţe, care apar ca o veritabilă revoluţie în Ocrotirea sănătăţii. Dovadă a acestor activităţi este și o pleadă de discipoli şi ucenici, care sub auspiciile dumnealui au susţinut teze de doctor şi doctor habilitat în medicină.

După decesul prematur al academician Eugen Popuşoi, catedra Sănătate  Publică şi Management „Nicolae Testemiţanu” şi catedra similară a FPM prin ordinul rectorului s-au comasat i-ar conducerea catedrei a fost preluată de profesorul universitar, vice-ministrul Dumitru Tintiuc, –  autor a peste 250 lucrări ştiinţifice, inclusiv 10 monografii, consacrate problemelor actuale ale Sănătăţii Publice şi Managementului.

La această etapă în procesul didactic şi educaţional al studenţilor şi în instruirea postuniversitară a medicilor au activat: prof. universitari, D. Tintiuc, L. Spinei, T. Grejdianu, conferenţiarii M. Raevschi, I. Onceanu, N. Iodco, Iu. Grossu, O. Lozan, M. Palanciuc, V. Gherman, S. Poliudov, 2 lectori superiori: S. Ştefaneţ, C. Moraru şi 2 asistenţi: A. Lavric, V. Bădan, precum şi cumularzii: conferenţiarii: M. Ciocanu, D. Noroc, V. Savin, A. Usatâi, M. Ciobanu şi N. Bologan.

Instruirea studenţilor în cadrul catedrei se efectua în conformitate cu cerinţele contemporane a şcolii superioare, pe disciplinele: Sănătate Publică şi Management; Istoria medicinii, și Deontologia medicală.

În scopul perfecţionării procesului didactic şi instruirii postuniversitare, în a. 2002 au fost elaborate noile programe analitice pe disciplini în conformitate cu care în acelaşi an a fost lansat în lumină primul manual de „Sănătate Publică şi Management în limba română, sub redacţia profesorului Dumitru Tintiuc.

Pentru perfecţionarea cunoştinţelor profesionale în aspect metodologic şi didactic, catedra menţine relaţii de colaborare cu colectivele catedrelor similare şi instituţiilor medicale de profil din ţară şi de peste hotare: Iaşi, Bucureşti, Moscova, Franţa, Italia.

În legătură cu reformarea Sistemului de Sănătate sa impus elaborarea noilor programe de instruire, adecvate cerinţelor contemporane şi exigenţilor manageriale. În contextul acestora la iniţiativa profesorului Dumitru Tintiuc în baza catedrei a fost creată şcoala de Management în Sănătatea Publică.

Una dintre direcţiile strategice de activitate a catedrei la etapa dată, a fost pregătirea cadrelor de conducere în corespundere cu exigenţele internaţionale contemporane. În acest context, sub conducerea prof. Dumitru Tintiuc, catedra a lansat a doua ediţie a Manualului de Sănătate Publică şi Management (2007), care este adresat studenţilor, rezidenţilor şi cadrelor de conducere din Sistemul sănătăţii.

Premisele pentru reeditarea manualului au fost determinate: de implementarea Asigurărilor Medicale Obligatorii; de reformele realizate în Sistemul de sănătate; de prevederile actelor legislative; de concepţia şi strategiile de dezvoltare a Sistemului de sănătate în condiţiile economice noi şi de alte modificări esenţiale survenite în viaţa socială şi economică a ţării.

Sub conducerea d-lui D. Tintiuc  au fost realizate şi susţinute 7 teze de doctor în medicină.

Din anul 2019 în funcția de șef al catedrei este nominalizată prin concurs d.h.ș.m. conferențiarul universitar Elena Raevschi.

În cadrul reformei curiculare şi în lumina exigenţelor contemporane la catedră în acestă perioadă sa propus consolidarea capacităţilor profesoral-didactice, intelectual-ştiinţifice şi patrimoniale, implementarea căror în procesul de instruire vor: 

    • asigura continuitatea procesului de instruire şi va exclude dublarea materiei,
    • ierarhiza logic predarea materiei în dependenţă de etapa procesului de instruire;
    • ajusta programele şi resursele didactice la exigenţele contemporane,
    • perfecţiona formele şi metodele de instruire,
    • utiliza eficient resursele umane plasând pedagogul de vocaţie în prim plan,
    • ridica gradul de responsabilitate, competenţă şi cultură a cadrelor didactice,
    • dinamiza colaborarea cu instituţiile medicale şi Ministerul Sănătăţii.
    • optimiza reformarea sistemului educaţional universitar şi postuniversitar într-un proces continuu, calitativ avansat de pregătire a specialiştilor în domeniu.

Aceste măsuri au demarat îndeosebi după comasarea catedrelor de Medicină socială și Manegement Nicolae Testemițanu și catedrei de Economie și Psihopedagogie. În coformitate cu Planurile de studii pe anii universitari 2021-2024, colectivul catedrei actualmente este într-un proces intensiv de elaborare a curiculilor, culegerilor de teste, îndrumarelor metodice şi a manualulelor pe disciplinile predate la catedră.

La catedră în această perioadă î-și desfășură activitatea corpul profesoral didactic în următoarea componenţă: d.h.ş.m., prof. universitari E. Raevschi, L. Spinei, D. Tintiuc, T. Grejdeanu, d.ş.m., conferenţiarii: G. Obreja, O. Penina, Iu. Grossu, L. Goma, R. Puia, M. Buga, A. Ferdohleb, L. Negruța, L. Pantea, T. Novac, asistenţii universitari N. Globa, S. Danu, V. Badan, E. Mihalaș, laborant-operatorul E. Veisa.