Medicină socială şi management sanitar ”Nicolae Testemiţanu”

 
 

Istoric

Catedra de medicină socială şi management sanitar „Nicolae Testemiţanu” a fost fondată în anul 1945 cu denumirea iniţială „Igiena socială”. Fondatorul şi primul şef al catedrei a fost profesorul universitar Mihail Ghehtman, care a condus catedra timp de 28 de ani.
La sfârşitul anilor ’60 catedra a fost redenumită în Catedra de igienă socială şi organizarea ocrotirii sănătăţii nr. 1.
Necesitata pregătirii şi perfecţionării postuniversitare a cadrelor manageriale a impus crearea în cadrul catedrei a cursului (1962), iar în baza acestuia fondarea în 1969 a Catedrei de igienă socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii nr. 2. Destinaţia acesteia era şi instruirea studenţilor la Facultăţile de Stomatologie şi Medicină profilactică. Fondatorul şi şeful catedrei a fost prof. univ. Vladimir Kant. După transferul de serviciu al profesorului V. Kant, catedra a fost condusă, între anii 1982-1996, de prof. univ. Ion Prisacaru.
După decesul subit al profesorului M. Ghehtman (1973), în funcţia de şef al catedrei  a fost nominalizat prof. univ. Nicolae Testemiţanu, ilustru savant şi pedagog în domeniul medicinii sociale şi managementului.
În această perioadă se intensifică considerabil activitatea instructiv-didactică, care implementează noi forme şi metode de predare şi evaluare a cunoştinţelor. Se reeditează materialele didactice şi metodice la toate disciplinele şi se ameliorează simţitor procesul educativ, evidenţiindu-se ca unul dintre cele mai intensive şi progresive în universitate. O activitate metodică renovatoare s-a efectuat şi la bazele practice unde studenţii făceau stagiul practic. În 1975 la catedră este creat Muzeul de Istorie a Institutului de Stat de Medicină.
În această perioadă planul ştiinţific al catedrei vizează mai multe probleme, printre care studiul morbidităţii. În baza acestuia s-au elaborat normativele de asigurare a populaţiei cu asistenţă medicală specializată de ambulatoriu şi spitalicească. Către anii ’70 a fost elaborată noua concepţie de ajustare a nivelelor de asistenţă medicală acordată populaţiei rurale şi urbane. În legătură cu aceasta, în 1976 la catedră a fost fondat Laboratorul problematic. Angajații catedrei, sub conducerea profesorului N. Testemiţanu, au realizat studii originale, care s-au încununat cu obținerea Premiului de Stat şi confirmarea oficială a Catedrei în cadrul Institutului de perfecţionare şi cercetări ştiinţifice “N. Semaşco” din Moscova ca centru unional-coordonator al problemelor de ocrotire a sănătăţii populaţiei rurale. Mai târziu, în baza acestor realizări, s-a elaborat un plan de dezvoltare şi amplasare în perspectivă a reţelei de instituţii medicale de ambulator în întreaga republică.
În 1985, în baza cursului de Istorie a medicinii şi Muzeului de istorie a Universităţii a fost fondată Catedra de istorie a medicinii, conducător al cărei a fost numit prof. univ. Eugen Popuşoi.
După decesul profesorului Nicolae Testemiţanu (1986), conducerea catedrei este preluată de conferenţiarul Mihai Raevschi.
La finele anului 1987 Catedra de medicină socială şi organizarea ocrotirii sănătăţii nr. 1 se comasează cu Catedra de istorie a medicinii, sub denumirea de „Medicină socială şi Organizare a Ocrotirii Sănătăţii nr. 1” cu cursul de Istorie a Medicinii şi Muzeul Universităţii. Şef al catedrei este numit Eugen Popuşoi, prof. univ., dr. hab. şt. med.,Om Emerit în Știinţă, care a condus catedra între anii 1987-2001.
După decesul prematur (2001) al profesorului universitar E. Popuşoi, Catedra de medicină socială şi management „Nicolae Testemiţanu” şi catedra similară a FPM, prin ordinul rectorului, s-au comasat, șef al catedrei devenind Dumitru Tintiuc, prof. univ., dr. hab. şt. med. Anterior (1987- 1997), profesorul D. Tintiuc a condus Catedra de medicină socială şi organizare a ocrotirii sănătăţii a Institutului de Medicină din Odessa.